Category Archives: Generalitati

Cosmeticele de lux, ambalate sustenabil

Standard

Odata cu cresterea standardelor de sustenabilitate, tot mai multe companii decid sa foloseasca ambalaje din material sustenabil. Companii mari cum ar fi Chanel, Coty, Avon, L’Oreal Group, Mast Global si Estee Lauder au fondat luna trecuta Masa Rotunda a Ambalajului Sustenabil in scopul de a gasi solutii impreuna cu furnizorii, comerciantii si consumatorii pentru a dezvolta ambalaje sustenabile.

Acest organism se va concentra pe promovarea si masurarea progresului inregistrat in domeniul sustenabilitatii. Companiile cosmetice devin constiente de importanta ambalajelor sustenabile si incorporeaza acest aspect in initiativele de CSR. Companiile membre ale Mesei Rotunde sunt de acord ca in ambalaj trebuie introduse elemente de design, refolosire si recuperare, nefiind suficienta traditionala abordare axata pe reducere si reciclare.

Summitul Cosmeticii Sustenabile din luna mai desfasurat la New York a subliniat aspecte pe care Masa Rotunda planuieste sa le ia abordeze. S-a discutat in special despre nevoia folosirii ambalajelor sustenabile si despre imbunatatirea tehnologiilor de reducere a impactului produselor asupra mediului.

Multe marci de lux analizeaza optiuni privind ambalajele sustenabile. In plus, au inceput sa micsoreze cantitatea de ambalaje folosita.

Foto: collegecandy.com

De exemplu, la inceputul acestei luni, Estee Lauder, printre alte mari companii, a fost de acord sa adopte eticheta How2Recycle, o eticheta voluntara de reciclare dezvoltata de Coalitia Ambalajului Sustenabil GreenBlue. Bazata pe eticheta On-Pack din Marea Britanie, How2Recycle are rolul de educare a consumatorilor din SUA.

Sursa: Triple Pundit

Alerta ecologica: CO2 atinge cel mai mare nivel din ultimele 800 de milenii

Standard

Concentratia de dioxid de carbon din atmosfera a depasit 400 de parti pe milion la statiile de inregistrare din emisfera nordica, din Antarctica pana in Mongolia, raporteaza Associated Press. Asemenea concentratii de CO2 nu au mai existat in ultimii 800.000 de ani conform cercetatorilor.

Fluctuatiile de CO2 difera de la o zona la alta si in functie de sezon  iar savantii spun ca o concentratie potrivita ar fi de 395 parti pe milion. “Ce depaseste 400 de parti pe million este periculos si ne aminteste ca problema gazelor cu efect de sera nu este rezolvata” a mentionat Jim Butler director monitorizare globala la Institutul American Administrativ al atmosferei si oceanelor.

Anterior revolutiei industriale, nivelul carbonului era de 275- 280 parti pe milion iar arderea combustibililor fosili, a gazelor si a carbunilor, a productiei de ciment, defrisarilor, agriculturii industrializate, si alte activitati ale omului au avut ca rezultat cresterea exagerata a cantitatii de CO2.

Foto: dagorret.net

Carbonul poate rezista in atmosfera sute de ani pana sa fie absorbit de oceane depinzand si de ecosisteme.  In ciuda masurilor luate de natiuni impotriva schimbarilor climatice, emisiile de carbon continua sa creasca. Potrivit Agentiei Internationale de Energie (IEA) emisiile de CO2 au crescut cu 3,2 procente ajungand la un nou maxim de 31,6 Gigatone in 2011.

Natiunile au stabilit drept obiectiv limitarea incalzirii globale cu maxim 2 grade Celsius, dar expertii avertizeaza ca, fara aplicarea masurilor corespunzatoare, aceasta tinta devine tot mai greu de atins. IEA preconizeaza ca pana in 2100 de va ajunge la o crestere a temperaturii cu 6 grade in ritmul actual, ajungandu-se la o catastrofa.

“Stirea de azi, ca in unele statii s-au inregistrat cote de peste 400 de parti pe milion, demonstreaza ca liderii politici ai lumii, cu exceptia unora, esueaza in administrarea crizei climatice” a declarat Al Gore, fostul vicepresedinte al SUA si un fervent sustinator al politicilor de mediu.”Istoria nu va intelege sau ierta”.

Sursa: Mongabay

Hillary Clinton protejeaza Oceanul Arctic

Standard

In cadrul vizitei ei in tarile scandinave, Hillary Clinton, Secretar de stat al SUA, a lansat o campanie de protejare a Oceanului Arctic, militand pentru eliminarea poluantilor cu durata scurta de viata, care afecteaza ecosistemele din zona.

Observand efectele schimbarilor climatice asupra acestei regiuni vulnerabile, Clinton a atras atentia ca apele arctice nu mai ingheata, chiar si in toiul iernii. In consecinta, speciile care depind de gheata sunt in pericol.

Clinton a indemnat la actiuni imediate pentru a reduce cantitatea de poluanti cu durata scurta de viata, mai precis metan, funingine, hidroflorocarbonati, aceste trei tipuri de substante fiind responsabile de 40% din incalzirea globala. Funinginea de una singura este cauza a 50% din incalzirea zonei arctice.

Secretarul de stat a dispus deja infiintarea in februarie a unei Coalitii pentru Clima si Aer curat, careia i s-au alaturat luna trecuta liderii G8.

Hillary Clinton si Ministrul de Externe al Norvegiei la bordul unei nave in Oceanul Arctic. Foto:Reuters

Consecintele schimbarii climei, mai precis efectul funinginii si a celorlalti poluanti cu durata scurta de viata, ameninta viitorul zonei arctice. Fara aplicarea unor masuri imediate si substantiale de reducere a topirii ghetii polare, cresterea iminenta a nivelului marii si eliberarea metanului stocat in permafrost vor distruge zona arctica, cu influente ireversibile asupra sistemului climatic global. Nivelul marii poate creste cu aproximativ 2 metri si jumatate in urmatorul secol, conform Programului de Monitorizare si Evaluare Arctica.

Prezent la intrunirea cu Hillary Clinton, ministrul mediului din Suedia a subliniat ca poluantii cu durata scurta de viata “reprezinta o oportunitate de aur pentru a incetini incalzirea climei pe termen scurt”. Conform unui raport recent al UNEP realizat in colaborare cu Organizatia Meteorologica Mondiala, folosirea tehnologiilor actuale de eliminare a acestor poluanti si aplicarea normele de mediu deja existente pot reduce cu jumatate incalzirea globala in urmatorii 30-40 de ani, iar in Oceanul Arctic cu doua treimi.

“In paralel cu eforturile depuse pentru reducerea emisiilor de carbon si incheind un acord international, haideti sa dam o lovitura si metanului, funinginii si HFC-urilor. Suntem hotarati sa facem ambele, si trebuie neaparat sa actionam.”, a adaugat secretarul Clinton.

Sursa: Institute for Governance and Sustainable Development

Sudanul de Sud: Pacea decimeaza padurile mai rapid decat razboiul

Standard

Sudanul de Sud isi pierde padurile cu o rata alarmanta. Daca in decenii de razboi, defrisarea a fost atat de extinsa, incat a lasat doar 29 la suta din suprafata tarii acoperita cu paduri, independenta proaspat castigata determina refugiatii sa se intoarca acasa si sa defriseze tot mai mult teren.

In plus, nu exista o politica unitara de protejare a padurilor, ministrul agriculturii sustinand ca pierderea padurilor este necesara pentru a face loc recoltelor, iar ministrul mediului avertizand asupra consecintelor dezastruoase pentru mediu daca vor continua taierile curente.

Isaac Woja, agronom si expert in managementul resurselor naturale, a atras atentia ca principala consecinta a defrisarilor este transformarea Sudanului de Sud intr-un desert, ca cel din nord. Un studiu al Organizatiei Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie (FAO) estimeaza ca in aceasta tara africana se pierd aproape 3000 de kilometri patrati de paduri in fiecare an.

Taierea padurilor pentru a face loc culturilor agricole a inceput in 2005 dupa ce s-a semnat Tratatul de Pace, prin care s-a incheiat oficial razboiul civil dintre Sudanul de Nord si cel de Sud.

Ulterior, defrisarea s-a extins odata cu intoarcerea refugiatilor in Sudan. Conform unui raport al Natiunilor Unite, doar in ultimele 18 luni, 350.000 de oameni au revenit in tara si tot mai multi continua sa soseasca.

Guvernul Sudanului de Sud le-a dat pamant celor care s-au intors, inclusiv in zonele din apropierea padurilor. Multi dintre ei au inceput sa taie copacii pentru a cultiva terenurile. Ei considera ca pot defrisa dupa bunul plac, intrucat padurile nu apartin nimanui. Totusi, o alta problema este ca, daca solul nu este lucrat corespunzator, isi poate pierde fertilitatea, ducand in timp la recolte tot mai scazute.

Foto: Charlton Doki/IPS

In conditiile in care majoritatea populatiei sudaneze nu are acces la surse alternative de energie, oamenii folosesc copacii si pentru a produce mangal. Acesta este cel mai ieftin combustibil, dar accelereaza taierea padurilor.

Victor Wurda Lotome, director general in ministerul mediului din Sudanul de Sud, atentioneaza ca, desi agricultura va ajuta economia tarii, daca nu se ia in considerare impactul mecanizarii si chimizarii asupra mediului, pierderile pot depasi beneficiile financiare. “Oricat de mult va creste productia de cereale si siguranta alimentara in Sudanul de Sud si oricat de mult am incuraja investitiile in agricultura, este important sa mentinem sustenabilitatea mediului’’, a declarat Lotome.

Sursa: Inter Press Service

Germania: 24 de miliarde de euro pentru investitii verzi

Standard

In ultimii trei ani Banca germana KfW a acordat credite de aproximativ 24 de miliarde de euro pentru investitii in eficienta energetica si reducere a emisiilor. Institutia este un adevarat colos financiar, cu active de 500 de miliarde de euro, fiind de doua ori mai mare decat Banca Mondiala.

Din 2001 pana in prezent, imprumuturile de la KfW au ajutat la izolarea termica si etanseizarea a peste 2 milioane de locuinte. De asemenea, in ultimii cinci ani au fost reduse emisiile de carbon cu 156 de milioane de tone, o cantitate echivalenta cu un sfert din emisiile totale anuale ale Marii Britanii.

Succesul programului de investitii ale bancii KfW este dat de ratele foarte mici ale dobanzilor, actualmente de 1-2%, subventionate de stat. In 2011 statul german a contribuit cu aproape 1 miliard de euro, pe care KfW i-a transformat in credite de 6,5 miliarde, generand investitii totale de 18,5 miliarde de euro, de aproape 20 de ori mai mult decat subventia.

Foto: sediul central KfW din Frankfurt, copywright Co.Design

Eficienta energetica este o prioritate pentru statul german intrucat 40% din emisiile de carbon ale tarii provin din cladiri. Programul de investitii al KfW are in vedere sa reduca emisiile cu efect de sera cu 40% pana in 2020, iar pana in 2050 tinta de reducere va fi de 80-95%.

“Programul este sustenabil”, sustine Leon Macioszek, directorul KfW. “Daca statul vine cu 1,5 miliarde de euro pentru subventionarea ratelor dobanzilor, primeste inapoi 3-4 miliarde prin impozitarea veniturilor din lucrari. Acest program de finantare se bucura de cel mai mare succes dintre toate.”

Citeste mai multe aici

Algele reduc efectul de sera mai bine decat copacii

Standard

Capacitatea algelor marine de a inmagazina CO2 este de doua ori mai mari decat cea a copacilor. Intr-un studiu al Universitatii Internationale din Florida, s-a demonstrat ca fiecare kilometru patrat de pajiste marina stocheaza in solul de dedesubt 83.000 de tone metrice de dioxid de carbon. Prin comparatie, o padure obisnuita, tropicala sau temperata poate inmagazina aproximativ 30.000 de tone pe kilometru patrat.

Cercetarea este integrata Initiativei Carbonului Albastru, un demers al organizatiilor Conservation International, Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii si Comisia Oceanografica Interguvernamentala a UNESCO.

„Algele ocupa, in lume, un mic procent din zona coastei dar aceasta evaluare arata ca sunt un ecosistem dinamic pentru transformarea  carbonului”, sustine James Fourquean, autorul lucrarii si cercetator la Universitatea Internationala din Florida.

Paturile de alge acumuleaza pana la 90% din carbon in solul marin si continua sa-l depuna timp de secole. In Marea Mediterana, s-a descoperit dioxid de carbon stocat la mai multi metri adancime.

„Algele au abilitatea unica de  continua sa inmagazineze carbon in radacini si in solul marin. Am gasit zone unde paturile de alge au stocat carbon de mii de ani” completeaza Fourquean.
Printre alte servicii furnizate de ecosistemele de alge marine se numara si filtrarea sedimentelor, protejarea zonelor costiere de inundatii si furtuni si oferirea de habitate pentru pesti si alte animale din ocean.

Totusi, aceste ecosisteme raman in continuare cele mai amenintate ecosisteme din lume. Aproximativ 29% din suprafata ocupata initial a fost deja distrusa din cauza dragarilor si degradarii calitatii apei. Circa 1,5% din suprafata actuala dispare in fiecare an.

Noile rezultate arata insa ca, daca se conserva si reface patul de alge, poate fi redus considerabil efectul de sera. Citeste mai multe aici