Monthly Archives: May 2012

Braconajul pedepsit cu moartea in India

Standard

Guvernul statului Maharashtra din India va da liber la impuscat braconieri de catre padurari. Autoritatile vor oferi deasemenea recompense informatorilor care dau detalii despre braconieri. Cu aceasta ocazie va fi marit si numarul de padurari si de jeepuri. ”Masurile luate de padurari impotriva braconierilor nu vor fi considerate violari ale drepturilor omului”, a atentionat  Patangrao Kadam, ministrul padurilor din statul Maharashtra.

Aceasta hotarare a fost adoptata dupa ce anul acesta a fost impuscat cel de-al paisprezecelea tigru, conform datelor Agentiei de Protectie a Animalelor Salbatice. Treisprezece tigri au fost impuscati in anul 2011. Populatia de tigri din India se afla in pericol de disparitie, un recensamant din 2011 indicand un numar total de 1706 exemplare. Ordinul de impuscare imediata nu este singular in India, existand deja o prevedere similara in statul Assam, datorita careia a scazut braconajul la rinoceri.

Foto: Michael Nichols

Pana acum n-a murit niciun braconier de tigri in Maharashtra, dar au fost impuscati taietori de lemne si pescari, rezultand in acuzatii aduse padurarilor.
Braconajul la tigri in India este stimulat de cererea de organe de tigru in medicina traditionala chineza.

Citeste mai mult aici

Germania: 24 de miliarde de euro pentru investitii verzi

Standard

In ultimii trei ani Banca germana KfW a acordat credite de aproximativ 24 de miliarde de euro pentru investitii in eficienta energetica si reducere a emisiilor. Institutia este un adevarat colos financiar, cu active de 500 de miliarde de euro, fiind de doua ori mai mare decat Banca Mondiala.

Din 2001 pana in prezent, imprumuturile de la KfW au ajutat la izolarea termica si etanseizarea a peste 2 milioane de locuinte. De asemenea, in ultimii cinci ani au fost reduse emisiile de carbon cu 156 de milioane de tone, o cantitate echivalenta cu un sfert din emisiile totale anuale ale Marii Britanii.

Succesul programului de investitii ale bancii KfW este dat de ratele foarte mici ale dobanzilor, actualmente de 1-2%, subventionate de stat. In 2011 statul german a contribuit cu aproape 1 miliard de euro, pe care KfW i-a transformat in credite de 6,5 miliarde, generand investitii totale de 18,5 miliarde de euro, de aproape 20 de ori mai mult decat subventia.

Foto: sediul central KfW din Frankfurt, copywright Co.Design

Eficienta energetica este o prioritate pentru statul german intrucat 40% din emisiile de carbon ale tarii provin din cladiri. Programul de investitii al KfW are in vedere sa reduca emisiile cu efect de sera cu 40% pana in 2020, iar pana in 2050 tinta de reducere va fi de 80-95%.

“Programul este sustenabil”, sustine Leon Macioszek, directorul KfW. “Daca statul vine cu 1,5 miliarde de euro pentru subventionarea ratelor dobanzilor, primeste inapoi 3-4 miliarde prin impozitarea veniturilor din lucrari. Acest program de finantare se bucura de cel mai mare succes dintre toate.”

Citeste mai multe aici

China strange fonduri pentru accidente marine

Standard

Ministerul de Finante chinez a declarat luni ca va constitui un fond de mediu incepand din iulie anul acesta, din care sa se plateasca despagubiri in cazurile de poluare marina cu petrol. Banii vor veni din noile taxe percepute pentru petrolul transportat de barjele care patrund in apele Chinei. Astfel, pentru fiecare tona de titei sau produs petrolier derivat, trebuie platita suma de 0,3 yuan (aproximativ 0,05$) la fiecare intrare. Fondul este menit sa protejeze ecosistemele oceanice ale tarii si sa promoveze dezvoltarea sustenabila a industriei de transport marin. Noua reglementare prevede si o limita a sumei acordate drept compensatie. Despagubirea va fi de maxim 30 de milioane de yuani pentru fiecare accident de poluare cu petrol.

Foto: visualirian

Schimbarea s-a produs din cauza pagubelor majore cauzate de scurgerile de petrol in Golful Bohai, in iunie 2011. Atunci pata de petrol s-a intins pe 6.200 de kilometri patrati, o suprafata de noua ori mai mare ca dimensiune decat Singapore si a adus pierderi enorme turismului dar si a acvaculturii din provinciile Liaoning si Hebei. Compania americana ConocoPhillips China a platit 1,09 miliarde de yuani daune pentru scurgerile de petrol in timp ce corporatia Offshore Oil si sucursala chineza a ConocoPhillips au platit 480 de miliarde de yuani, respectiv 113 milioane de yuani pentru masurile de protectie a mediului in Marea Bohai. Citeste mai mult aici

Algele reduc efectul de sera mai bine decat copacii

Standard

Capacitatea algelor marine de a inmagazina CO2 este de doua ori mai mari decat cea a copacilor. Intr-un studiu al Universitatii Internationale din Florida, s-a demonstrat ca fiecare kilometru patrat de pajiste marina stocheaza in solul de dedesubt 83.000 de tone metrice de dioxid de carbon. Prin comparatie, o padure obisnuita, tropicala sau temperata poate inmagazina aproximativ 30.000 de tone pe kilometru patrat.

Cercetarea este integrata Initiativei Carbonului Albastru, un demers al organizatiilor Conservation International, Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii si Comisia Oceanografica Interguvernamentala a UNESCO.

„Algele ocupa, in lume, un mic procent din zona coastei dar aceasta evaluare arata ca sunt un ecosistem dinamic pentru transformarea  carbonului”, sustine James Fourquean, autorul lucrarii si cercetator la Universitatea Internationala din Florida.

Paturile de alge acumuleaza pana la 90% din carbon in solul marin si continua sa-l depuna timp de secole. In Marea Mediterana, s-a descoperit dioxid de carbon stocat la mai multi metri adancime.

„Algele au abilitatea unica de  continua sa inmagazineze carbon in radacini si in solul marin. Am gasit zone unde paturile de alge au stocat carbon de mii de ani” completeaza Fourquean.
Printre alte servicii furnizate de ecosistemele de alge marine se numara si filtrarea sedimentelor, protejarea zonelor costiere de inundatii si furtuni si oferirea de habitate pentru pesti si alte animale din ocean.

Totusi, aceste ecosisteme raman in continuare cele mai amenintate ecosisteme din lume. Aproximativ 29% din suprafata ocupata initial a fost deja distrusa din cauza dragarilor si degradarii calitatii apei. Circa 1,5% din suprafata actuala dispare in fiecare an.

Noile rezultate arata insa ca, daca se conserva si reface patul de alge, poate fi redus considerabil efectul de sera. Citeste mai multe aici

Ardere fara dioxid de carbon

Standard

Evrika! Un american a descoperit o modalitate revolutionara de a opri incalzirea globala, desi uzinele ar continua sa arda carbuni.

Dupa cum stim cu totii, dioxidul de carbon este eliberat automat dupa ardere. Acesta este insa principalul responsabil pentru incalzirea planetei, nu degeaba este numit gaz cu efect de sera.

Totusi, exista o cale prin care CO2 poate fi oprit sa se disperseze in atmosfere si sa contribuie astfel la si mai multe schimbari climatice. Un cercetator american, dr. Roger Aines din San Francisco, a gasit, se pare, remediul.

Este vorba de o enzima, care este folosita de noi oamenii inca de la inceputul existentei noastre pe Pamant. Fara ea, n-am putea respira. Exista in mod natural in plamanii nostri, iar Aines a reprodus-o la scara larga pentru a separa dioxidul de carbon de celelalte substante prezente in gazele de ardere.

Metoda folosita in prezent pentru a scoate CO2 din fumul produs la arderea carbunilor este foarte scumpa si, in plus, necesita atat de multa energie, incat nimeni nu se grabeste s-o foloseasca.

Pungile de plastic, interzise in Los Angeles

Standard

Cu 13 voturi pentru si unul impotriva, consiliul administrativ al orasului american Los Angeles a interzis folosirea pungilor de plastic la aproximativ 7.500 de magazine. Promotoarea ordonantei este organizatia neguvernamentala de mediu, Heal the Bay.

Intr-o prima etapa, de patru luni, care a inceput pe 23 mai, va fi studiat impactul pe care interzicerea pungilor de plastic il are asupra mediului, iar apoi va avea loc implementarea propriu-zisa a ordonantei. Magazinele mari vor avea la dispozitie sase luni sa elimine punga de plastic, iar celor mici li se acorda o perioada de gratie de un an. Citeste mai mult aici

Image

Copy­right © 2009 David M. Lawrence

Pe Glob sunt intre 500 si o mie de miliarde de pungi de plastic, dintre care 380 de miliarde in SUA.

Printre alte tari care au interzis pungile de plastic se numara Anglia, India, Mexic si Australia. In alte tari, ca de exemplu China, folosirea lor este restrictionata.

In Italia, Belgia si Irlanda au inceput sa se perceapa taxe pentru punga de plastic inca din 2002, iar rezultatul a fost o scadere de 94 la suta a folosirii pungii in doar cateva saptamani. In Elvetia, Germania si Olanda, pungile se dau consumatorilor contra cost.

Exista totusi si un caz izolat, in care interdictia folosirii pungilor a fost ridicata. Taiwanul a interzis pungile de plastic in 2003 si apoi a dispus folosirea lor din nou in 2006. Citeste mai mult aici