Cosmeticele de lux, ambalate sustenabil

Standard

Odata cu cresterea standardelor de sustenabilitate, tot mai multe companii decid sa foloseasca ambalaje din material sustenabil. Companii mari cum ar fi Chanel, Coty, Avon, L’Oreal Group, Mast Global si Estee Lauder au fondat luna trecuta Masa Rotunda a Ambalajului Sustenabil in scopul de a gasi solutii impreuna cu furnizorii, comerciantii si consumatorii pentru a dezvolta ambalaje sustenabile.

Acest organism se va concentra pe promovarea si masurarea progresului inregistrat in domeniul sustenabilitatii. Companiile cosmetice devin constiente de importanta ambalajelor sustenabile si incorporeaza acest aspect in initiativele de CSR. Companiile membre ale Mesei Rotunde sunt de acord ca in ambalaj trebuie introduse elemente de design, refolosire si recuperare, nefiind suficienta traditionala abordare axata pe reducere si reciclare.

Summitul Cosmeticii Sustenabile din luna mai desfasurat la New York a subliniat aspecte pe care Masa Rotunda planuieste sa le ia abordeze. S-a discutat in special despre nevoia folosirii ambalajelor sustenabile si despre imbunatatirea tehnologiilor de reducere a impactului produselor asupra mediului.

Multe marci de lux analizeaza optiuni privind ambalajele sustenabile. In plus, au inceput sa micsoreze cantitatea de ambalaje folosita.

Foto: collegecandy.com

De exemplu, la inceputul acestei luni, Estee Lauder, printre alte mari companii, a fost de acord sa adopte eticheta How2Recycle, o eticheta voluntara de reciclare dezvoltata de Coalitia Ambalajului Sustenabil GreenBlue. Bazata pe eticheta On-Pack din Marea Britanie, How2Recycle are rolul de educare a consumatorilor din SUA.

Sursa: Triple Pundit

Advertisements

Alerta ecologica: CO2 atinge cel mai mare nivel din ultimele 800 de milenii

Standard

Concentratia de dioxid de carbon din atmosfera a depasit 400 de parti pe milion la statiile de inregistrare din emisfera nordica, din Antarctica pana in Mongolia, raporteaza Associated Press. Asemenea concentratii de CO2 nu au mai existat in ultimii 800.000 de ani conform cercetatorilor.

Fluctuatiile de CO2 difera de la o zona la alta si in functie de sezon  iar savantii spun ca o concentratie potrivita ar fi de 395 parti pe milion. “Ce depaseste 400 de parti pe million este periculos si ne aminteste ca problema gazelor cu efect de sera nu este rezolvata” a mentionat Jim Butler director monitorizare globala la Institutul American Administrativ al atmosferei si oceanelor.

Anterior revolutiei industriale, nivelul carbonului era de 275- 280 parti pe milion iar arderea combustibililor fosili, a gazelor si a carbunilor, a productiei de ciment, defrisarilor, agriculturii industrializate, si alte activitati ale omului au avut ca rezultat cresterea exagerata a cantitatii de CO2.

Foto: dagorret.net

Carbonul poate rezista in atmosfera sute de ani pana sa fie absorbit de oceane depinzand si de ecosisteme.  In ciuda masurilor luate de natiuni impotriva schimbarilor climatice, emisiile de carbon continua sa creasca. Potrivit Agentiei Internationale de Energie (IEA) emisiile de CO2 au crescut cu 3,2 procente ajungand la un nou maxim de 31,6 Gigatone in 2011.

Natiunile au stabilit drept obiectiv limitarea incalzirii globale cu maxim 2 grade Celsius, dar expertii avertizeaza ca, fara aplicarea masurilor corespunzatoare, aceasta tinta devine tot mai greu de atins. IEA preconizeaza ca pana in 2100 de va ajunge la o crestere a temperaturii cu 6 grade in ritmul actual, ajungandu-se la o catastrofa.

“Stirea de azi, ca in unele statii s-au inregistrat cote de peste 400 de parti pe milion, demonstreaza ca liderii politici ai lumii, cu exceptia unora, esueaza in administrarea crizei climatice” a declarat Al Gore, fostul vicepresedinte al SUA si un fervent sustinator al politicilor de mediu.”Istoria nu va intelege sau ierta”.

Sursa: Mongabay

Hillary Clinton protejeaza Oceanul Arctic

Standard

In cadrul vizitei ei in tarile scandinave, Hillary Clinton, Secretar de stat al SUA, a lansat o campanie de protejare a Oceanului Arctic, militand pentru eliminarea poluantilor cu durata scurta de viata, care afecteaza ecosistemele din zona.

Observand efectele schimbarilor climatice asupra acestei regiuni vulnerabile, Clinton a atras atentia ca apele arctice nu mai ingheata, chiar si in toiul iernii. In consecinta, speciile care depind de gheata sunt in pericol.

Clinton a indemnat la actiuni imediate pentru a reduce cantitatea de poluanti cu durata scurta de viata, mai precis metan, funingine, hidroflorocarbonati, aceste trei tipuri de substante fiind responsabile de 40% din incalzirea globala. Funinginea de una singura este cauza a 50% din incalzirea zonei arctice.

Secretarul de stat a dispus deja infiintarea in februarie a unei Coalitii pentru Clima si Aer curat, careia i s-au alaturat luna trecuta liderii G8.

Hillary Clinton si Ministrul de Externe al Norvegiei la bordul unei nave in Oceanul Arctic. Foto:Reuters

Consecintele schimbarii climei, mai precis efectul funinginii si a celorlalti poluanti cu durata scurta de viata, ameninta viitorul zonei arctice. Fara aplicarea unor masuri imediate si substantiale de reducere a topirii ghetii polare, cresterea iminenta a nivelului marii si eliberarea metanului stocat in permafrost vor distruge zona arctica, cu influente ireversibile asupra sistemului climatic global. Nivelul marii poate creste cu aproximativ 2 metri si jumatate in urmatorul secol, conform Programului de Monitorizare si Evaluare Arctica.

Prezent la intrunirea cu Hillary Clinton, ministrul mediului din Suedia a subliniat ca poluantii cu durata scurta de viata “reprezinta o oportunitate de aur pentru a incetini incalzirea climei pe termen scurt”. Conform unui raport recent al UNEP realizat in colaborare cu Organizatia Meteorologica Mondiala, folosirea tehnologiilor actuale de eliminare a acestor poluanti si aplicarea normele de mediu deja existente pot reduce cu jumatate incalzirea globala in urmatorii 30-40 de ani, iar in Oceanul Arctic cu doua treimi.

“In paralel cu eforturile depuse pentru reducerea emisiilor de carbon si incheind un acord international, haideti sa dam o lovitura si metanului, funinginii si HFC-urilor. Suntem hotarati sa facem ambele, si trebuie neaparat sa actionam.”, a adaugat secretarul Clinton.

Sursa: Institute for Governance and Sustainable Development

Incalzirea climei condamna pasarile colibri la infometare

Standard

Grabiti de incalzirea climei, crinii de munte infloresc prematur si nu mai sunt sincronizati cu aparitia pasarilor colibri migratoare, care depind de nectarul florilor. Decalajul creat este o problema de viata si de moarte pentru micile inaripate, ele nemaiapucand sa se hraneasca, iar puii lor rateaza startul in viata.

Crinul de ghetar este o planta inalta, flexibila,  ce creste pe pajistile muntilor din  vestul Americii de Nord. Infloreste devreme in primavara, cand apar primii bondari si pasarile Colibri. Mai exact, aparea.

Oamenii de stiinta si colegii David Inouye si Amy McKinney de la Universitatea din Maryland au descoperit ca, odata cu cresterea temperaturilor, primele flori apar cu aproximativ 17 zile mai devreme decat in anii 1970.

Pasarea Colibri cu coada lunga migreaza in fiecare primavara din America Centrala spre nordul continentului, inspre altitudinile mari ale muntilor din vestul Statelor Unite pentru a se reproduce. Problema este ca, pana sa soseasca pasarile Colibri pe creste, multi dintre crini se ofilesc iar nectarul lor dispare.

Foto: Nasim Mansurov

Pasarile colibri beneficiaza de o vara scurta pentru a-si creste puii, iar biologii estimeaza ca, daca tendintele actuale continua, in doua decenii ele vor rata complet primele flori.

„Speciile nordice, ca Pasarea Colibri cu coada lunga, sunt cele mai expuse riscului de a ajunge in zonele de reproducere dupa ce hrana de baza nu mai este disponibila, insa ecologistii prezic ca speciile vor migra mai spre nord o data cu cresterea temperaturilor” spune Saran Twombly, directorul Diviziei Biologiei de Mediu la Fundatia Nationala de Stiinta a SUA, finantatoarea studiului.

Exista totusi pericolul ca aceste specii sa ramana curand fara un loc in care sa traiasca.

Sursa: e! Science News

Israel: Autonomie de 500 de kilometri pentru masina electrica

Standard

Distanta parcursa de o masina electrica va fi in curand de 500 de kilometri, dupa o singura incarcare. Acesta este un obiectiv pe care si l-a propus Israelul, in conditiile in care autonomia de doar 150 de kilometri detinuta in prezent de un automobil electric este insuficienta pentru soferii din aceasta tara.

Pentru a crea tehnologia necesara, in urma cu o luna a fost intemeiat Centrul National de Propulsie Electrochimica al Israelului, care va fi inaugurat in urmatoarele saptamani si va avea un buget de 11.7 milioane $ pe primii 4 ani.

Centrul va include 100 de cercetatori impartiti in 12 echipe de la 4 universitati: Universitatea din Tel Aviv, Institutul Israelian de Tehnologie, Universitatea Bar Ilan  si Universitatea Ariel. Principalul scop al Centrului este sa cerceteze si sa dezvolte tehnologii care sa permita stocarea energiei in mod eficient.

“Petrolul nu are viitor, datorita politicii si a cantitatii insuficiente” a declarat directorul directorul Centrului prof. Doron Urbach. ”Strategiile politice s-au schimbat inclinandu-se spre introducerea bateriilor de stocare a energiei in industria automobilelor. Toti vor masini electrice. Exista deja tenologii pentru o autonomie de 150 de kilometri, ceea ce ar fi suficient pentru media Israelului, insa deja se cere marirea autonomiei” a completat prof. Doron Urbach.

Foto: New England Post

“Principalul success al electrochimiei moderne este bateria litiu-ion. Este o baterie excelenta pentru aparate mici, insa pentru masini iti trebuie foarte multe. Astazi o baterie de masina cantareste aproximativ 300 de kilograme si tine 150 de kilometri. Targetul nostru este sa marim numarul de kilometri, fara a adauga volum sau greutate” a adaugat Doron Urbach.

Solutia ar putea veni prin dezvoltarea unor acumulatori care, pe de o parte, sa fie capabili sa stocheze suficienta energie, iar pe de alta parte, sa imprime motorului puterea si viteza dorita de sofer. Problema este ca, in prezent, bateriile masinilor electrice se descarca foarte repede cand soferul accelereaza.

Acesti acumulatori ar putea inmagazina eficient energia solara sau eoliana, care sunt produse intermitent. Astfel, cu aceasta tehnologie, bateriile ar putea reduce dependenta de petrol, carbune si gaz natural, care sunt actualmente folosite pentru a produce electricitate.

Urmatorul obiectiv va fi optimizarea bateriilor pentru masinile electrice, care, dupa parerea lui Urbach, folosesc o tehnologie veche de peste o suta de ani. “Bateria unei masini permite cateva sute de reincarcari si apoi moare. Nu este suficient, intrucat nu te poti baza pe baterii care trebuie inlocuite la fiecare doi, trei ani.”

Sursa: No Camels

Alerta ecologica: dispar fluturii

Standard

O treime din speciile cunoscute de fluturi sunt amenintate cu disparitia din cauza schimbarilor climatice. In acest sens, un studiu recent referitor la impactul incalzirii climei asupra fluturilor  sugereaza ca unele specii se descurca mai greu intr-un climat cu temperaturi in crestere.

Un grup de cercetatori de la Universitatea Rey Juan Carlos din Madrid, condusi de Javier G. Ilan, au examinat 32 de specii de fluturi timp de cinci ani la diferite altitudini ale muntilor din apropierea Mediteranei. Urmarind schimbarile produse in ciclul vietii fluturilor la diferite altitudini, acestia au descoperit ca speciile cu perioada de reproducere mai scurta sunt in special afectati de incalzirea climei. In comparatie, speciile cu perioada de reproducere mai lunga se adapteaza mai bine la schimbarile climatice.

Foto: andalucianguides.blogspot.com

„Insectele si plantele sunt la baza piramidei alimentare si sunt foarte importante, dar deseori nu sunt luate in considerare cand studiem impactul ecologic al schimbarii climatice” spune Javier G. Ilan de la departamentul Ecosistemelor Forestiere de la Universitatea de stat Oregon.

„Preconizam ca la nivel local vor disparea aproximativ o treime din speciile de fluturi, asa ca avem nevoie sa intelegem modul in care schimbarile climatice ii vor afecta pe cei care supravietuiesc” sustine el.

Fluturii sunt deosebit de sensibili la schimbarile climatice si pot servi drept model pentru a releva o gama larga de efecte ecologice asupra insectelor. Datele referitoare la zborul acestora constituie un indicator relevant pentru viitoarele reactii la schimbarile climatice.

Sursa: Science Daily

Sudanul de Sud: Pacea decimeaza padurile mai rapid decat razboiul

Standard

Sudanul de Sud isi pierde padurile cu o rata alarmanta. Daca in decenii de razboi, defrisarea a fost atat de extinsa, incat a lasat doar 29 la suta din suprafata tarii acoperita cu paduri, independenta proaspat castigata determina refugiatii sa se intoarca acasa si sa defriseze tot mai mult teren.

In plus, nu exista o politica unitara de protejare a padurilor, ministrul agriculturii sustinand ca pierderea padurilor este necesara pentru a face loc recoltelor, iar ministrul mediului avertizand asupra consecintelor dezastruoase pentru mediu daca vor continua taierile curente.

Isaac Woja, agronom si expert in managementul resurselor naturale, a atras atentia ca principala consecinta a defrisarilor este transformarea Sudanului de Sud intr-un desert, ca cel din nord. Un studiu al Organizatiei Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie (FAO) estimeaza ca in aceasta tara africana se pierd aproape 3000 de kilometri patrati de paduri in fiecare an.

Taierea padurilor pentru a face loc culturilor agricole a inceput in 2005 dupa ce s-a semnat Tratatul de Pace, prin care s-a incheiat oficial razboiul civil dintre Sudanul de Nord si cel de Sud.

Ulterior, defrisarea s-a extins odata cu intoarcerea refugiatilor in Sudan. Conform unui raport al Natiunilor Unite, doar in ultimele 18 luni, 350.000 de oameni au revenit in tara si tot mai multi continua sa soseasca.

Guvernul Sudanului de Sud le-a dat pamant celor care s-au intors, inclusiv in zonele din apropierea padurilor. Multi dintre ei au inceput sa taie copacii pentru a cultiva terenurile. Ei considera ca pot defrisa dupa bunul plac, intrucat padurile nu apartin nimanui. Totusi, o alta problema este ca, daca solul nu este lucrat corespunzator, isi poate pierde fertilitatea, ducand in timp la recolte tot mai scazute.

Foto: Charlton Doki/IPS

In conditiile in care majoritatea populatiei sudaneze nu are acces la surse alternative de energie, oamenii folosesc copacii si pentru a produce mangal. Acesta este cel mai ieftin combustibil, dar accelereaza taierea padurilor.

Victor Wurda Lotome, director general in ministerul mediului din Sudanul de Sud, atentioneaza ca, desi agricultura va ajuta economia tarii, daca nu se ia in considerare impactul mecanizarii si chimizarii asupra mediului, pierderile pot depasi beneficiile financiare. “Oricat de mult va creste productia de cereale si siguranta alimentara in Sudanul de Sud si oricat de mult am incuraja investitiile in agricultura, este important sa mentinem sustenabilitatea mediului’’, a declarat Lotome.

Sursa: Inter Press Service